Avocatul Toni Neacșu, fost judecător și membru al CSM, a criticat difuzarea imaginilor din locuința lui Călin Georgescu de către Antena 3 CNN. Acesta susține că evenimentul nu reprezintă doar o încălcare a dreptului la viață privată, ci evidențiază o problemă de fond legată de capacitatea statului de a proteja probele. Conform declarațiilor sale, statul nu a reușit să mențină confidențialitatea unor materiale pe care însăși autoritatea le-a colectat prin mandat.
Fostul magistrat a explicat faptul că fotografiile realizate în timpul perchezițiilor nu sunt simple imagini, ci constituie un mijloc de probă într-un dosar penal. El a subliniat că legea impune ca percheziția să nu devină o ingerință disproporționată în viața privată, conform art. 156 alin. (2). Autoritatea care intră în locuința unei persoane primește, odată cu dreptul de a strânge probe, și responsabilitatea de a proteja ceea ce a văzut și fotografiat acolo.
Indiferent dacă dosarul se află în custodia parchetului sau a instanței, Toni Neacșu consideră că autoritățile trebuie să păzească probele. El a menționat că dosarul privind înșelăciunea de 1,1 milioane de euro, în care Călin Georgescu este trimis în judecată, se află în camera preliminară la Tribunalul Ilfov. În această etapă, procedura prevede verificarea legalității probelor, iar Ghidul Consiliului Superior al Magistraturii interzice jurnaliștilor studierea acestor dosare sau eliberarea de extrase ale actelor.
În ceea ce privește responsabilitatea juridică, avocatul a indicat că persoana care a furnizat fotografiile ar putea comite infracțiunea de compromitere a intereselor justiției. Aceasta presupune dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă dintr-o cauză penală înainte de soluționarea definitivă. Totodată, el a menționat că Codul audiovizualului interzice difuzarea imaginilor cu interioare de spații private fără acordul scris al ocupantului, excepția interesului public fiind limitată la fapte care probează direct o faptă penală.
Toni Neacșu a recomandat ca Parchetul și instanța să se autosesizeze pentru a verifica cine a consultat dosarul, iar Inspecția Judiciară să poată face același lucru. De asemenea, familia lui Călin Georgescu poate acționa în instanță pentru repararea prejudiciului moral. Avocatul a vorbit despre existența unor „mecanisme ilegale” de tip „trinomul DNA-SRI-Presă” menite să compromită persoanele înainte de stabilirea vinovăției, subliniind importanța ca magistrații să cântărească probele înainte de expunerea lor publică.
În România, protecția datelor și a vieții private în cadrul proceselor penale este supusă supravegherii Curții Europene a Drepturilor Omului. Instanțele internaționale au condamnat anterior statul pentru scurgeri de informații din dosare, precum în cazurile Cășuneanu și Apostu, stabilind că autoritățile dețin răspunderea pentru confidențialitatea materialelor, chiar dacă sursa exactă a scurgerii nu este identificată.