Guvernul român pregătește o evaluare riguroasă a companiilor de stat pentru a decide dacă acestea trebuie reorganizate, salvate sau închise. Vicepremierul Marian Neacșu a declarat că firmele de stat care nu sunt performante generează pierderi anuale de aproximativ un miliard de euro și acumulează datorii de 18 miliarde de lei. Această strategie vizează gestionarea celor 1.639 de companii în care statul este acționar, dintre care 165 sunt de național.
Situația societății CFR Marfă a fost identificată drept cel mai critic caz de neperformanță în cadrul acestui portofoliu. Conform declarațiilor lui Marian Neacșu, compania a înregistrat pierderi de peste 600 de milioane de lei și datorii care depășesc pragul de 3 miliarde de lei. Vicepremierul a afirmat direct că „CFR Marfă nu mai poate fi salvată”, menționând că activitatea și activele acesteia au fost deja preluate de Carpatica Feroviară.
Analiza impactului financiar relevă faptul că, în anul 2024, doar patru companii au fost responsabile pentru 90% din pierderile totale estimate la un miliard de lei. Pentru entități precum CFR Călători sau Complexul Energetic Oltenia, Guvernul ia în considerare diverse scenarii de intervenție. Marian Neacșu a subliniat necesitatea unei baze de raportare unitare și a unor date de intrare precise pentru a putea pune un diagnostic corect și a evita deciziile luate în grabă.
În ceea ce privește TAROM, vicepremierul a oferit asigurări că societatea aeriană nu va fi desființată, deși recunoaște dificultățile financiare majore. România trebuie să găsească o modalitate de a returna ajutorul de stat primit, după ce planul de restructurare aprobat de UE nu a fost respectat. Guvernul explorează posibilitatea unor infuzii de capital care să nu fie încadrate drept ajutor de stat și negociază un parteneriat cu companii aeriene din zona Golfului.
Ca alternativă la parteneriatul extern, statul ar putea să își majoreze participația la TAROM prin atragerea unui investitor național. O altă variantă de salvare a companiei vizează o posibilă fuziune între TAROM și Compania Națională Aeroporturi București. Discuțiile actuale vizează păstrarea numărului de personal la un nivel rezonabil, înnoirea flotei și stabilirea unor condiții de investiții și de relaționare cu infrastructura aeroportuară din București.
Evoluția companiilor de stat este strâns legată de implementarea regulilor de guvernanță corporativă impuse prin PNRR. Deși au fost stabilite criterii de performanță pentru conducerea acestor entități, rezultatele obținute nu au fost cele anticipate de autorități. Marian Neacșu a recunoscut că nici autoritatea de monitorizare creată în acest scop nu și-a îndeplinit rolul, iar declinul multor companii de stat nu a putut fi oprit la timp.