Banca Europeană de Investiții a deblocat o primă tranșă de finanțare în valoare de 400 de milioane de euro pentru operatorul Nuclearelectrica. Această sumă este destinată proiectului de retehnologizare și prelungire a duratei de viață în exploatare a Unității 1 de la centrala nucleară de la Cernavodă. Investiția vizează înlocuirea componentelor și modernizarea sistemelor tehnice ale reactorului, pentru a asigura funcționarea acestuia încă trei decenii.
Finanțarea acordată reprezintă jumătate din totalul de 800 de milioane de euro planificat de BEI pentru acest proiect specific. Consiliul de administrație al BEI fusese deja implicat în procesul de alocare a acestor fonduri încă din iulie 2026. Împrumutul oferit de instituția bancară are o scadență de până la 22 de ani, contribuind la obiectivele Uniunii Europene privind securitatea energetică și combaterea schimbărilor climatice prin dezvoltarea infrastructurii strategice.
Valoarea totală a investiției necesare pentru acest proces de modernizare se ridică la 3,1 miliarde de euro. Nuclearelectrica se află în curs de negociere pentru restul fondurilor cu diverse bănci comerciale, agenții de credit pentru export și alte instituții financiare internaționale. Mihai Gioară, directorul general al Nuclearelectrica, a subliniat că retehnologizarea Unității 1 constituie o investiție strategică pentru asigurarea unei aprovizionări fiabile cu energie cu emisii scăzute de carbon.
Lucrările de retehnologizare ale reactorului sunt programate să înceapă în anul 2027 și urmează să dureze trei ani. Obiectivul final este menținerea producției interne de energie și consolidarea securității energetice a României, sub rezerva respectării cerințelor de reglementare. Ioannis Tsakiris, vicepreședintele BEI, a menționat că acest proiect va contribui la asigurarea unei aprovizionări stabile cu energie electrică la prețuri accesibile pentru milioane de consumatori.
Centrala nucleară de la Cernavodă, situată în sud-estul României, dispune de două unități care asigură împreună aproximativ 20% din producția de energie electrică a țării. Proiectul de prelungire a duratei de viață a Unității 1 este considerat esențial pentru susținerea tranziției României către un sistem energetic cu emisii mai scăzute de carbon. Această investiție este văzută ca un sprijin pentru competitivitatea economică și creșterea durabilă a țării.
Proiectul de modernizare intervine într-un context în care centrala a trecut prin perioade de deconectare din cauza unor defecțiuni tehnice și a debitului scăzut al Dunării. În perioada iulie-august 2026, ambele unități au fost oprite, iar Unitatea 1 a suferit o defecțiune în partea clasică a reactorului. Aceste evenimente au impus măsuri de management intern, inclusiv înlocuirea directorului tehnic al centralei.